Sunt doar aceste momente din viata cand ai vrea ca universul sa iti poarte steaua deasupra si axul sau sa se invarta doar in jurul tau. Nu sunt momentele de egoism nu sunt zilele in care esti malitioasa. Sunt doar zilele in care esti atat de jos , zilele in care treptele construite se naruiesc una cate una iar sufletul se sfasie de dorinta aceluiasi “te iubesc”, de dorinta aceleasi priviri pline de dragoste, de noptile in care erati doar voi si in urechea ta erau turnate nenumarate soapte de dor ,de noptile ce se prelungeau pana in zori si rosiatic soarele surprindea pe sub cearsaf picaturile de sudoare si imbratisarea indragostita in urma iubirii voastre. Sunt zilele in care ti-e dor si de simplul “alo” rostit de el … ti-e dor de melodia voastra si de fotografiile rupte de demult.
Ti-e dor sa te simti importanta in bratele importantului ,sa te simti mica si neajutorata langa el si infinit de puternica prin vorbele lui. Ti-e dor de petala ce te trezea de dimineata si de tigara ce o fumati impreuna in fata minusculei cesti de cafea. Ti-e dor de plaja ce o strabateati impreuna si de apusul acela magic in seara cand el ti-a spus pentru a mia oara “te iubesc” iar sentimentul era acelasi ca si prima oara. Ti-e dor de dansul acela din restaurantul de la malul marii , in seara cand ati facut pentru prima oara dragoste si clipele au fost sublime , clipele ce iti sunt inca amintiri vii in mintea si trupul tau. Ti-e dor sa ii simti rasuflarea calda cand te strangea in brate si mainile reci in zilele de iarna.. ti-e dor de ciocolata fierbinte ce va incalzea pe amandoi in balansoarul acela din fata micutei cabane si de fulgii mari si grei ce cadeau deasupra voastra.
Ti-e dor de tot ce inseamna EL si nu poti sterge amintirile ce te urmaresc noaptea in vise si ziua te insotesc aducandu-ti acel zambet trist pe buze, Ti-e dor nebun si esti mult prea orgolioasa sa poti face ceva. Esti mult prea orgolioasa sa poti suna sa iti recunosti greselile , sa ii dai o sansa sa isi rascumpere si el greselile. Esti prea orgolioasa sa poti lasa de la tine sa poti rosti aceleasi cuvinte ce fac oricum parte din tine “inca te iubesc, mi-e dor de cafeaua ta amaruie” …. Ti-e frica de raspunsuri dar asa nu vei mai avea parte niciodata de ele. Ti-e frica sa risti dar asa il vei pierde pentru totdeauna.
Mi-e pur si simplu dor caci el a fost singurul meu gand bun , el a fost tristetea si bucuria mea, prin el traiam si imi daruia de fiecare data o pofta nebuna de viata. El imi facea zilele groaznice din viata mea, sa fie mai bune , mai dulci si nu uita niciodata sa fie surprinzator de romantic. El care tacea iar ochii lui imi spuneau atat de multe … el a fost odata parte din viata mea si nu as fi putut sa traiesc fara el.
Ai vrea sa dai inapoi acele zile, de fapt acea zi in care ai inchis telefonul, acea zi in care el a venit la tine si te ruga sa nu pleci, acea zi in care ai renuntat la tot pentru mandria ta…. Acea zi in care ai uitat sa te gandesti la toate aceste lucruri, acea zi in care mainile voastre tremurande s-au atins pentru ultima oara si cu ochii plini de lacrimi v-ati intors spatele mergand pe drumuri separate. Acea zi in care inima ta batea atat de tare incat mai avea un pic si iesea din piept de tristete , de iubire. Ai vrea….dar timpul nu se mai intoarce.
S-au dus usor acele zile si de cand nu l-am vazut …. Tot mi-e dor si mai nebun si urla in mine dragostea si tipa de durere inima se sfasie si aluneca pe treptele ce se naruiesc una cate una….
Acum pot trai fara el …. Puteam si atunci … doar ca n-am vrut …..
